Ce venituri intră în calculul indemnizației de maternitate?

Regula unică din care decurge tot restul

Nu există o listă oficială cu titluri de fluturaș care intră sau nu intră în calcul. Există un singur test, iar el se aplică fiecărei sume plătite de angajator: s-a datorat pe acea sumă contribuția care finanțează concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate și a fost declarată pentru una din cele 6 luni de referință? Dacă răspunsul este da, suma intră. Dacă nu, nu intră, oricât de mare ar fi și oricât de regulat ai primi-o.

De aici vine și o consecință care surprinde: două salariate cu aceeași sumă încasată lunar pe card pot primi indemnizații foarte diferite. Dacă una are 7.000 lei brut în contract, iar cealaltă are 5.500 lei brut plus tichete de masă și un abonament medical privat, a doua încasează lunar aproximativ la fel, dar intră în concediu de maternitate cu o bază de calcul mai mică cu circa 1.500 lei pe lună. Pachetul de beneficii care arată bine în oferta de angajare nu protejează venitul din concediu.

Al doilea element de reținut este că se lucrează cu brutul, nu cu netul. Baza de calcul se construiește din venituri brute, iar din indemnizația brută rezultată se reține apoi contribuția de asigurări sociale de 25%. Nu se rețin contribuția de sănătate și impozitul pe venit, așa că netul ajunge la aproximativ 75% din indemnizația brută. Formula completă, pas cu pas, este explicată în articolul despre modul de calcul.

Fereastra de 6 luni: care luni sunt, exact

Luna în care începe concediul nu intră în calcul. Se numără înapoi de la ea și se iau ultimele 6 luni cu stagiu de asigurare dintre cele 12 luni anterioare. Dacă prenatalul începe pe 10 aprilie 2026, fereastra este octombrie 2025 - martie 2026, iar aprilie 2026 rămâne complet în afara bazei, chiar dacă ai lucrat primele nouă zile din ea.

Consecința practică este că data la care intri în concediu decide care luni se numără. O majorare de salariu acordată în martie 2026 intră în bază pentru un concediu început în aprilie, dar cântărește doar o șesime din medie. Aceeași majorare acordată în octombrie 2025 apare în toate cele 6 luni și schimbă indemnizația mult mai mult. Nu îți recomandăm să amâni prenatalul pentru un motiv financiar: decizia aparține medicului, iar zilele de prenatal neefectuate se adaugă oricum la postnatal.

Ce intră și ce nu intră, element cu element

Tabelul de mai jos aplică testul de mai sus fiecărui element care apare în mod obișnuit pe un fluturaș de salariu din România. Coloana de observații spune și ce anume trebuie să verifici, pentru că mai multe rânduri depind de plafoane care se actualizează.

Rândurile care menționează o limită legală merită atenție specială. Codul fiscal exceptează de la contribuții mai multe beneficii doar în limita unui plafon lunar, calculat de regulă ca procent din salariul de bază. Când angajatorul depășește plafonul, partea în exces se impozitează și se contribuie ca venit asimilat salariului, deci intră în baza de calcul. Așa se explică de ce un abonament privat sau o parte din diurnă apar în adeverință la unele angajatoare și lipsesc la altele.

Luni cu venit parțial: media se face pe zile, nu pe luni

Aici se pierd cei mai mulți bani fără ca nimeni să greșească. Media care contează nu este media lunară, ci una zilnică: se adună veniturile brute din cele 6 luni și se împart la numărul total de zile din aceste luni pentru care s-a datorat contribuția. Rezultatul este media zilnică, din care se ia 85%, iar suma lunară se obține înmulțind cu zilele lucrătoare din luna de concediu.

Efectul este că o lună cu venit mic sau zero nu se ignoră, ci trage media în jos. Concediul fără plată, absențele nemotivate, o lună de tranziție între două contracte sau o suspendare a contractului reduc numărătorul, în timp ce numitorul rămâne aproximativ același. Concediul medical se comportă la fel, dar mai blând: în luna respectivă intră indemnizația de concediu medical, care este mai mică decât salariul, nu zero.

În cazurile cu luni incomplete există și o zonă în care practica plătitorilor diferă. Unii construiesc numitorul din toate zilele lucrătoare ale celor 6 luni, alții numără doar zilele pentru care s-a datorat efectiv contribuția, ceea ce dă o medie zilnică mai mare. Dacă ai luni parțiale în fereastră, cere plătitorului fișa de calcul, verifică ce numitor a folosit și confirmă situația cu casa de asigurări de sănătate din județul tău.

Plafonul de 12 salarii minime brute

Baza de calcul nu crește nelimitat. Fiecare lună din fereastră intră plafonată la 12 salarii minime brute pe țară. Plafonarea se aplică pe fiecare lună separat, nu pe totalul celor 6 luni, așa că o lună excepțional de bună nu poate compensa alte luni mai slabe dincolo de plafon.

Calculatorul de pe site folosește un salariu minim brut de 4.050 lei pentru lunile până în iunie 2026, ceea ce dă un plafon lunar de 48.600 lei, și 4.325 lei pentru lunile de la iulie 2026, adică un plafon de 51.900 lei. Dacă fereastra ta trece peste această schimbare, plafonul diferă de la o lună la alta. Verifică valoarea în vigoare în lunile care te interesează, pentru că salariul minim se actualizează prin hotărâre de guvern.

În practică plafonul atinge un grup restrâns de salariate, dar pentru ele diferența este mare, iar surpriza vine de obicei abia la prima lună de plată. Dacă știi că ai venituri peste plafon, cere plătitorului să îți arate baza plafonată înainte de intrarea în concediu, ca să îți poți planifica bugetul.

Ai schimbat angajatorul: adeverința decide suma

Angajatorul actual cunoaște doar veniturile pe care le-a plătit el. Dacă o parte din cele 6 luni au fost la un angajator anterior, trebuie să aduci o adeverință de la acesta, altfel lunile respective intră în calcul cu zero și indemnizația scade drastic. Adeverința nu este un act de curtoazie: este documentul pe baza căruia se completează baza de calcul și, în multe cazuri, pe baza căruia se dovedește însuși stagiul de 6 luni.

Cere-o cât mai devreme, ideal imediat după încetarea contractului, nu în luna în care intri în concediu. Fostul angajator o eliberează pe formularul standard folosit pentru concedii și indemnizații, iar ea trebuie să conțină lunile acoperite, venitul brut lunar, numărul de zile de stagiu și mențiunea contribuției datorate. Dacă firma s-a închis sau nu răspunde, adresează-te casei de asigurări de sănătate cu situația și cu extrasul de contribuții din contul tău fiscal.

Situații care schimbă baza de calcul

Greșeli frecvente

• •Calculul pornit de la salariul net încasat pe card. Baza se construiește din venituri brute, iar din indemnizația brută se reține apoi doar CAS de 25%.
• •Presupunerea că tichetele de masă și beneficiile extrasalariale cresc indemnizația. Ele nu intră în baza contribuțiilor de asigurări sociale, deci nu apar în calcul.
• •Luarea concediului fără plată în lunile din fereastră, când mai era concediu de odihnă disponibil. Indemnizația de concediu de odihnă intră integral în bază, concediul fără plată nu.
• •Uitarea adeverinței de la angajatorul anterior, ceea ce lasă lunile lui cu zero și poate reduce indemnizația la jumătate.
• •Așteptarea ca o majorare de salariu din ultima lună să se reflecte integral în indemnizație. Ea cântărește doar o șesime din medie.
• •Confundarea bazei de maternitate cu baza indemnizației de creștere a copilului. Prima folosește 6 luni de venit brut, a doua 12 luni de venit net din ultimii 2 ani.
• •Acceptarea primei plăți fără fișa de calcul. Erorile de completare a adeverinței se corectează, dar numai dacă le observi și le semnalezi în scris.

Baza de maternitate nu este baza de la creșterea copilului

Cele două indemnizații se calculează pe baze complet diferite, iar confuzia dintre ele produce așteptări greșite. Maternitatea folosește venitul brut din 6 luni, se plătește de angajator din fondul de sănătate și suportă CAS de 25%. Indemnizația de creștere a copilului folosește venitul net din 12 luni alese dintre cele 24 de dinaintea nașterii, se plătește de agenția de plăți și inspecție socială și suportă contribuția de sănătate de 10%, cu un minim și un maxim aplicate pe suma brută. O primă plătită în ultimele 6 luni crește vizibil maternitatea, dar are un efect mult mai diluat pe cele 12 luni de referință ale indemnizației de creștere. Diferențele complete sunt în comparația dintre cele două concedii.

Surse oficiale

• OUG nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate - Portal Legislativ
• Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) - venituri din salarii, venituri asimilate și excepțiile de la contribuții
• Declarația 112 - formularul prin care angajatorul declară lunar veniturile și contribuțiile
• CNAS - Concedii medicale, adeverințe de venituri și contractul de asigurare pentru concedii și indemnizații

Informațiile sunt sintetizate pentru orientare. Pentru stabilirea dreptului și a sumei oficiale, confirmă situația ta cu instituția competentă.