Concediu paternal 2026: câte zile primește tatăl și ce acte sunt necesare

Câte zile de concediu paternal se acordă

Zilele sunt lucrătoare, nu calendaristice. Cele 10 zile acoperă, practic, două săptămâni de program, iar cele 15 zile ajung la trei săptămâni. Sărbătorile legale care cad în interval nu se numără ca zile de concediu paternal, deci nu consumă din drept. Zilele nu trebuie luate obligatoriu la rând, dar trebuie să încapă integral în fereastra de 8 săptămâni de la naștere, așa că fragmentarea excesivă este riscantă.

Atestatul de puericultură: cursul care aduce 5 zile în plus

Puericultura este ramura medicinei care se ocupă de creșterea și îngrijirea copilului mic. Cursul pe care îl cere legea nu este o formare medicală, ci un set de noțiuni elementare pentru un părinte: alimentația nou-născutului, igiena, somnul, semnele de alarmă care trebuie duse la medic, primul ajutor de bază și îngrijirea zilnică. Durata este scurtă, de obicei câteva ore sau câteva ședințe, iar la final se eliberează un atestat de absolvire.

Normele metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 244/2000, prevăd că cursul se desfășoară în cabinetul medicului de familie al tatălui sau în cadrul unităților sanitare ori al altor unități de profil. În practică, prima adresă este medicul de familie: dacă organizează el cursul, atestatul vine cel mai simplu. Dacă nu, cabinetul îți poate indica o maternitate, o policlinică sau o asociație acreditată din zonă. Nu există un registru public unic al organizatorilor, așa că merită să întrebi și la maternitatea unde va naște mama, pentru că multe unități au deja cursuri pentru viitorii părinți.

Legea răspunde clar la două întrebări pe care le pun aproape toți tații. Prima: cele 5 zile suplimentare se acordă doar la primul copil? Nu. Articolul 4 alineatul (2) din Legea nr. 210/1999 prevede că tatăl poate beneficia de majorare pentru fiecare copil nou-născut, pe baza atestatului, indiferent când este acesta obținut. Un atestat luat înainte de primul copil produce efecte și la al doilea, fără să repeți cursul. A doua: trebuie făcut cursul înainte de naștere? Nu, formularea „indiferent când este acesta obținut” acoperă și cursul făcut după naștere, cu condiția să ai atestatul în mână atunci când ceri cele 15 zile.

Mecanismul de acordare este simplu: cele 5 zile nu se cer separat și nu formează un al doilea concediu. Depui o singură cerere pentru 15 zile lucrătoare și atașezi atestatul. Fără atestat la momentul cererii, angajatorul acordă 10 zile. Dacă obții atestatul între timp, dar încă ești în fereastra de 8 săptămâni, discută cu departamentul de resurse umane despre o cerere completată pentru zilele rămase. Practica diferă de la un angajator la altul, deci cere confirmarea în scris înainte să faci planuri. Pentru tații care lucrează în sistemul medical, unele surse susțin că absolvirea cursului nu mai este necesară, ci doar eliberarea atestatului. Confirmă această variantă cu medicul de familie și cu angajatorul, pentru că nu apare explicit în textul legii.

Termenul de 8 săptămâni și cum se plătește

Fereastra de 8 săptămâni curge de la nașterea copilului și este singurul termen important al acestui drept. Sunt aproximativ două luni, ceea ce pare mult, dar în primele săptămâni după naștere timpul trece altfel. Cel mai sigur este să depui cererea în prima săptămână de după naștere, cu datele exacte ale zilelor pe care le vrei, chiar dacă acele zile sunt mai târziu în interval. După expirarea celor 8 săptămâni dreptul nu mai poate fi exercitat, iar zilele nu se reportează și nu se compensează în bani.

Plata nu vine de la stat și nu trece prin casa de asigurări de sănătate. Legea prevede că indemnizația pentru concediul paternal se plătește din fondul de salarii al angajatorului și este egală cu salariul corespunzător perioadei respective. Practic, primești banii odată cu salariul lunar, pe același flux, iar angajatorul nu recuperează suma din vreun fond. Normele metodologice raportează calculul la salariul brut realizat, incluzând sporurile și adaosurile, dar modul exact în care se face media diferă în funcție de structura veniturilor tale, așa că cere departamentului de salarizare confirmarea bazei folosite dacă ai o parte importantă din venit în bonusuri variabile.

Concediul paternal este perioadă de activitate pentru care se datorează contribuțiile obișnuite, deci nu îți întrerupe vechimea și nu îți afectează stagiul de asigurare. Nu consumă din concediul de odihnă anual și nu se scade din zilele de concediu fără plată.

Acte necesare

• •Cerere scrisă către angajator pentru acordarea concediului paternal, cu zilele solicitate menționate expres
• •Certificatul de naștere al copilului, din care rezultă calitatea de tată
• •Atestatul de absolvire a cursului de puericultură, dacă se cer cele 5 zile suplimentare
• •Copie a actului de identitate, dacă angajatorul o solicită pentru dosarul de personal
• •Documente interne solicitate de angajator pentru evidența concediilor, dacă există o procedură de resurse umane

Normele metodologice cer, în esență, actele care dovedesc calitatea de tată al copilului nou-născut. Nu ai nevoie de adeverințe de la mamă, de dovada că mama este în concediu de maternitate sau de aprobări din afara firmei. Dacă angajatorul îți cere astfel de documente, poți să îi arăți textul legii, care nu le prevede.

Cum se leagă de concediul de maternitate al mamei

Cele două concedii sunt independente și se suprapun în mod normal. Mama este în concediu de maternitate, în cele 126 de zile calendaristice acordate în baza OUG nr. 158/2005, iar tatăl își ia zilele de concediu paternal exact în acea perioadă, pentru că nașterea este momentul de la care curg ambele. Nu există nicio regulă care să interzică prezența simultană a ambilor părinți acasă și nici o condiție ca mama să fie sau să nu fie în concediu.

Concediul paternal nu reduce cele 126 de zile ale mamei, nu se scade din perioada de creștere a copilului și nu influențează suma indemnizației niciunui părinte. Este singurul drept din pachetul de naștere care se plătește de angajator și care nu depinde de venituri anterioare. Structura celor 126 de zile ale mamei, cu partea prenatală și cea postnatală, este explicată în ghidul complet despre concediul de maternitate.

Concediu paternal vs. cele 2 luni de creștere a copilului ale tatălui

Aceasta este confuzia cea mai costisitoare. Multe familii cred că cele 10 sau 15 zile de concediu paternal acoperă și obligația tatălui din regula lunilor rezervate. Nu este așa. Sunt două drepturi din legi diferite, cu plătitori diferiți, condiții diferite și consecințe diferite dacă nu le folosești.

Ultimul rând este cel care schimbă decizii. Zilele de concediu paternal nefolosite se pierd doar pentru tată. Cele 2 luni de creștere a copilului nefolosite scurtează cu 2 luni perioada de concediu și de indemnizație a întregii familii, pentru că nu se transferă mamei. Cum se planifică aceste două luni, cine depune ce și când se face schimbarea titularului este explicat în articolul despre cele 2 luni ale celuilalt părinte din concediul de creștere a copilului. Contextul complet al indemnizației, cu plafoane și mod de calcul, este în ghidul indemnizației de creștere a copilului în 2026.

Trei situații concrete

Poate angajatorul să refuze?

Nu. Legea prevede expres că angajatorul are obligația de a aproba concediul paternal și de a informa angajații despre acest drept. Este interzisă încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu în cazul lucrătorului aflat în concediu paternal, cu excepția concedierii pentru motive care intervin ca urmare a reorganizării judiciare sau a falimentului angajatorului.

Dacă primești un refuz, cere-l în scris. Un refuz motivat prin „perioadă aglomerată”, „nu avem procedură” sau „nu am mai auzit de asta” nu are bază legală. Cu cererea înregistrată și refuzul scris te poți adresa inspectoratului teritorial de muncă din județul tău. Obligația de informare a angajaților înseamnă, de altfel, că un angajator nu se poate apăra spunând că salariatul nu a știut să ceară la timp.

Greșeli frecvente

• •Confundarea concediului paternal cu cele 2 luni de creștere a copilului rezervate tatălui. Sunt drepturi diferite, din legi diferite, și se cer de la instituții diferite.
• •Amânarea cererii dincolo de cele 8 săptămâni de la naștere. Dreptul nu se reportează, zilele nu se compensează în bani și nu există prelungire de termen.
• •Renunțarea la cele 5 zile suplimentare pe motiv că atestatul trebuia obținut înainte de naștere. Legea permite obținerea lui oricând.
• •Presupunerea că atestatul de puericultură se folosește o singură dată. Majorarea se acordă pentru fiecare copil nou-născut, pe baza aceluiași atestat.
• •Numărarea zilelor ca zile calendaristice. Cele 10 sau 15 zile sunt lucrătoare, iar sărbătorile legale din interval nu consumă din drept.
• •Depunerea cererii verbal sau pe chat, fără număr de înregistrare. Fără dovada datei nu poți demonstra că ai respectat termenul de 8 săptămâni.
• •Așteptarea banilor de la casa de asigurări de sănătate sau de la agenția de plăți. Indemnizația vine de la angajator, din fondul de salarii, odată cu salariul.

Surse oficiale

• Legea nr. 210/1999 privind concediul paternal, formă actualizată - Portal Legislativ
• Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 210/1999, aprobate prin HG nr. 244/2000
• OUG nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, formă consolidată

Informațiile sunt sintetizate pentru orientare. Pentru stabilirea dreptului și a sumei oficiale, confirmă situația ta cu instituția competentă.